Restituirea impozitului reținut în plus la sursă: o face plătitorul sau ANAF?
Plătitorul face restituirea. Dacă firma a reținut la sursă un impozit pe venit mai mare decât cel legal datorat, beneficiarul venitului cere diferența firmei care a făcut reținerea, nu ANAF. Codul de procedură fiscală art. 170 alin. (1) prevede că restituirea „se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului". ANAF intervine direct numai în situații de excepție.
Pasul 1: cererea beneficiarului
Beneficiarul depune cererea la plătitor în termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea. Potrivit art. 219 alin. (1), termenul este de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
Pasul 2: plătitorul restituie și regularizează
Plătitorul virează diferența beneficiarului, apoi o regularizează cu obligațiile fiscale de același tip datorate în perioada în care a făcut restituirea. Regularizarea se face prin declarația de regularizare/cerere de restituire, adică formularul 110 (art. 170 alin. (2)). Declarația poate fi depusă și ulterior, tot în termenul de prescripție.
Reguli practice:
- pentru impozitul regularizat astfel, plătitorul nu depune declarație rectificativă (art. 170 alin. (4));
- plătitorul corectează, dacă este cazul, declarațiile informative afectate de regularizare (art. 170 alin. (6));
- dacă diferența nu se poate compensa integral cu impozitul de același tip al perioadei, pentru rest se aplică regulile de compensare sau restituire din art. 167 și art. 168 (art. 170 alin. (2)). Dacă plătitorul are obligații restante, restituirea către el se face numai după compensare (Ordinul ANAF 1760/2018, anexa 1, lit. A pct. 3).
Exemplu. În martie, firma a reținut unui beneficiar nerezident un impozit de 1.600 lei. Certificatul de rezidență fiscală, depus în mai, arată că impozitul datorat era de 800 lei. Firma îi restituie beneficiarului 800 lei în iunie și depune formularul 110 pentru iunie. Diferența de 800 lei se scade din impozitul de același tip datorat pentru iunie.
Pentru nerezidenții care depun certificatul de rezidență după reținere, restituirea și regularizarea se fac chiar dacă, după o inspecție fiscală, s-a ridicat rezerva verificării ulterioare pentru perioada respectivă (art. 170 alin. (3)).
Excepția: ANAF restituie direct
Dacă plătitorul nu mai există sau se află în procedura insolvenței, beneficiarul depune cererea de restituire la organul fiscal central care îi administrează creanțele fiscale (art. 170 alin. (5)).
Cererea cuprinde datele de identificare, tipul de impozit pe fiecare sursă de venit, suma solicitată și contul IBAN în lei. La cerere se anexează documentele din care rezultă plata în plus (Ordinul ANAF 1760/2018, anexa 1, lit. B pct. 2.3). Organul fiscal are 45 de zile pentru soluționare, termen care poate fi prelungit (lit. B pct. 3.1).
De reținut
- Regula: beneficiarul cere restituirea plătitorului, nu ANAF.
- Plătitorul regularizează prin formularul 110, fără declarație rectificativă, și corectează declarațiile informative.
- ANAF restituie direct numai dacă plătitorul nu mai există sau este în insolvență.
- Termenul de prescripție este de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.