Cum tratez fiscal cheltuielile administratorului fără contract de muncă?
Un administrator de societate nu are nevoie de contract individual de muncă pentru a fi remunerat — raportul lui cu firma e, de regulă, unul de mandat, stabilit prin actul constitutiv sau printr-un contract de administrare. Fiscal, asta nu înseamnă însă că suma plătită scapă de impozitare: Codul fiscal o asimilează expres veniturilor din salarii.
Temeiul legal
„Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: [...] d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, potrivit legii; [...] f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege." — Cod fiscal, art. 76 alin. (2) lit. d) și f) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Ce înseamnă practic pentru o firmă care plătește un administrator neangajat cu contract individual de muncă:
- Remunerația administratorului stabilită prin actul constitutiv sau prin contractul de mandat/administrare nu e un venit din activitate independentă și nu e o cheltuială "liberă", ci un venit asimilat salariilor, supus acelorași reguli de impunere: impozit pe venit, CAS și CASS reținute la sursă de societate, potrivit titlului IV al Codului fiscal.
- Diferența față de un salariat cu CIM e de natură juridică (mandat, nu raport de muncă subordonat), nu fiscală — din perspectiva impozitării, sumele urmează regimul veniturilor din salarii și asimilate.
- Pentru firmă, cheltuiala cu remunerația administratorului e deductibilă la impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în condițiile generale de deductibilitate — nu ca o categorie distinctă, discreționară de cheltuială.
Ce se greșește în practică
- Se tratează remunerația administratorului ca pe o simplă "distribuire" sau "avans", fără reținere de impozit pe venit și contribuții, considerând greșit că absența unui CIM înseamnă absența oricărei obligații fiscale.
- Se confundă administratorul neremunerat (cu act constitutiv care prevede expres exercitarea mandatului cu titlu gratuit) cu administratorul care primește sume regulate fără să existe niciun document care să le califice drept remunerație de mandat — situație care creează risc de recalificare la control.
- Se omite obligația de declarare periodică (D112) pentru sumele asimilate salariilor plătite administratorului, tratându-le contabil doar ca o cheltuială generică, fără componenta de contribuții sociale.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu calculează și generează statul de plată și declarația D112 pentru veniturile asimilate salariilor, inclusiv pentru remunerația administratorilor introdusă ca atare în modulul de salarizare. Aplicația nu decide însă dacă o sumă plătită unui administrator trebuie calificată drept remunerație de mandat sau altfel — încadrarea inițială a sumei rămâne o decizie a contabilului/administratorului firmei.