Bonul fiscal simplu: limită de deducere
Nu orice bon fiscal are aceeași valoare din punct de vedere al TVA. Un bon fiscal „simplu", fără datele de identificare ale cumpărătorului, nu justifică deducerea taxei — dar Codul fiscal permite ca, sub un anumit plafon valoric, o factură emisă de furnizor să conțină mai puține informații, funcționând practic ca „factură simplificată". Cele două noțiuni se confundă frecvent.
Temeiul legal
„(12) Persoana impozabilă care are obligația de a emite facturi conform prezentului articol, precum și persoana impozabilă care optează pentru emiterea facturii potrivit alin. (11) pot emite facturi simplificate în oricare dintre următoarele situații: a) atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este cursul prevăzut la art. 290." — Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal), art. 319 alin. (12) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Distincția esențială pentru deducerea TVA:
- Factura simplificată (inclusiv bonul fiscal cu CUI-ul cumpărătorului înscris, care e asimilat unei facturi simplificate) e permisă doar sub plafonul de 100 euro, valoare cu TVA inclusă, la cursul de la art. 290 — peste acest plafon, furnizorul trebuie să emită factura completă, cu toate elementele obligatorii.
- Un bon fiscal simplu, fără CUI-ul/datele de identificare ale cumpărătorului, nu e o factură (simplificată sau nu) — el nu dă niciodată drept de deducere a TVA, indiferent de valoare, ci justifică doar deductibilitatea cheltuielii la impozitul pe profit/venit, în anumite condiții.
- Pentru facturi cu valoare între 100 și 400 euro, legea permite, printr-o procedură specială aprobată prin ordin al ministrului finanțelor, ca furnizorul să înscrie doar un set redus de informații, dar acesta e un regim diferit, nu factura simplificată de la alin. (12).
Ce se greșește în practică
- Se deduce TVA de pe un bon fiscal fără CUI-ul cumpărătorului, considerându-l „factură simplificată" doar pentru că valoarea e mică — fără datele de identificare, bonul nu justifică niciodată deducerea.
- Se cere obligatoriu factură completă pentru orice achiziție sub 100 euro, deși legea permite emiterea uneia simplificate, cu mai puține elemente obligatorii.
- Se confundă plafonul de 100 euro pentru facturi simplificate cu plafonul de 400 euro pentru procedura specială de reducere a elementelor facturii — cele două praguri au regimuri și temeiuri diferite.
Ce face iConta.eu
La data acestui ghid, iConta.eu nu distinge automat între un bon fiscal simplu și o factură simplificată la înregistrarea unei achiziții. Deducerea TVA pentru o achiziție documentată printr-un bon fiscal se stabilește manual de contabil, în funcție de existența CUI-ului pe bon și de încadrarea valorică în plafoanele legale — aplicația oferă doar evidența contabilă a documentului introdus.