Bunurile cumpărate de un ONG din bani publici: de ce trebuie evidențiate separat în contabilitate?
Pentru că legea le dă un alt drum la dizolvare. OG 26/2000 art. 43 alin. (1) prevede că „în evidențele contabile ale asociației sau fundației se vor înregistra separat bunurile achiziționate sau edificate din bani publici". Aceeași frază continuă: la dizolvarea unei asociații sau fundații recunoscute de utilitate publică, bunurile provenite din resurse bugetare și rămase după lichidare se repartizează prin hotărâre a Guvernului către alte asociații ori fundații cu scop similar sau către instituții publice cu același obiect de activitate.
Două regimuri pentru același patrimoniu
La dizolvare, patrimoniul rămas se împarte în două:
- bunurile din resurse bugetare: se repartizează prin hotărâre de Guvern, potrivit art. 43 alin. (1);
- celelalte bunuri: se repartizează potrivit art. 60 (art. 43 alin. (2)). Adică nu pot ajunge la persoane fizice și se transmit persoanelor juridice cu scop identic sau asemănător, după procedura din statut (art. 60 alin. (1)-(2)).
Dacă evidența nu separă cele două categorii, lichidatorii nu pot stabili ce bunuri urmează fiecare regim. Separarea trebuie făcută la intrarea bunului, nu reconstituită la lichidare.
Art. 43 se află în capitolul privind statutul de utilitate publică. Prima frază, cea despre evidența separată, este însă formulată pentru „asociația sau fundația", fără altă condiție.
Cum arată separarea în contabilitate
Asociațiile și fundațiile aplică OMFP 3103/2017. Trei prevederi sunt relevante:
- pct. 296 alin. (2): subvențiile pentru active se înregistrează ca subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat, în contul 475 „Subvenții pentru investiții". Venitul amânat trece în venituri curente (contul 738 pentru activitatea fără scop patrimonial, contul 758 pentru activitatea economică) pe măsura amortizării sau la casarea ori cedarea activului;
- pct. 296 alin. (1): subvențiile nu se înregistrează direct în conturile de capital și rezerve;
- pct. 318: resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile și subvenții sunt venituri din activitățile fără scop patrimonial.
Contul 475 are analitice distincte, între care 4751 „Subvenții guvernamentale pentru investiții". Din el se vede ce parte din valoarea activelor a fost finanțată public.
Exemplu
O asociație de utilitate publică primește de la un consiliu județean 60.000 lei pentru un microbuz. Îl cumpără cu 60.000 lei și îl amortizează în 5 ani.
- La primirea finanțării: 5121 = 4751, cu 60.000 lei.
- La achiziție: 2133 = 404, cu 60.000 lei, cu mențiunea sursei în fișa mijlocului fix.
- Anual: 6811 = 2813, cu 12.000 lei, și 4751 = 738, cu 12.000 lei.
Dacă asociația se dizolvă după 2 ani, microbuzul, cu valoare rămasă de 36.000 lei, figurează ca bun din resurse bugetare. Lichidatorii îl pun la dispoziție pentru repartizarea prin hotărâre de Guvern, nu îl transmit după procedura din statut.
Pași practici
- Marchează sursa finanțării în fișa fiecărui mijloc fix: fonduri publice, fonduri proprii sau finanțare mixtă.
- Ține analitice separate pe fiecare finanțare publică în contul 475 și în conturile de imobilizări.
- La finanțare mixtă, păstrează documentele din care rezultă partea plătită din bani publici.
- Inventariază anual bunurile din resurse bugetare pe listă separată.
De reținut
- Evidența separată e cerută expres de OG 26/2000 art. 43 alin. (1).
- La dizolvarea unei entități de utilitate publică, bunurile din resurse bugetare se repartizează prin hotărâre de Guvern. Restul patrimoniului urmează art. 60.
- Subvențiile pentru active trec prin contul 475 și se reiau în venituri pe măsura amortizării (OMFP 3103/2017 pct. 296).