Contabilitate avocatură 2026: societăți de avocați
Avocatura se poate organiza în mai multe forme — cabinet individual, cabinete asociate, societate civilă profesională, societate profesională cu răspundere limitată — iar regimul contabil aplicabil depinde de un singur criteriu contabil general: dacă forma de organizare are sau nu personalitate juridică proprie și dacă activitatea se impozitează în sistem real pe bază de contabilitate.
Temeiul legal
„Reglementările contabile privind contabilitatea în partidă simplă se aplică de către următoarele categorii de persoane: a) persoanele fizice și asocierile fără personalitate juridică ale căror venituri sunt supuse impozitului pe venit [...] al căror venit net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obținut din următoarele surse: - activități independente; [...]." — OMFP 170/2015, art. 2 lit. a) (sursă: anaf_surse/omfp_170_2015.txt)
„Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi." — Legea 82/1991 (Legea contabilității), art. 1 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_82_1991_consolidat.txt)
- Criteriul decisiv nu e denumirea „societate de avocați", ci forma juridică efectivă: un cabinet individual de avocat, fără personalitate juridică proprie, desfășoară activitate independentă impozitată la impozitul pe venit, deci intră sub incidența contabilității în partidă simplă, conform OMFP 170/2015 (art. 2 lit. a).
- O formă de organizare a avocaturii cu personalitate juridică (de exemplu o societate profesională constituită ca entitate juridică distinctă) intră, ca orice altă persoană juridică, sub obligația generală de a organiza și conduce contabilitate financiară (contabilitate în partidă dublă), potrivit Legii 82/1991, art. 1.
- Legea 82/1991 nu face nicio excepție pentru profesiile liberale organizate cu personalitate juridică — art. 1 alin. (1) și (2) obligă la fel orice persoană juridică, indiferent de domeniul de activitate.
- Alegerea formei de organizare (cabinet individual versus formă cu personalitate juridică) e o decizie profesională/corporativă, reglementată de legislația specifică profesiei de avocat, dar are consecințe contabile directe: schimbă tipul de contabilitate ținută și declarațiile fiscale aplicabile (impozit pe venit din activități independente versus impozit pe profit/micro).
Ce se greșește în practică
- Se aplică automat contabilitatea în partidă simplă oricărei forme de organizare a avocaturii, ignorând faptul că o formă cu personalitate juridică are obligația legii generale a contabilității (Legea 82/1991), nu a OMFP 170/2015.
- Se schimbă forma de organizare (de exemplu din cabinet individual în formă cu personalitate juridică) fără a actualiza corespunzător tipul de contabilitate ținută și declarațiile fiscale depuse.
- Se confundă „societate de avocați" ca denumire generică cu o categorie fiscală unică — regimul contabil depinde strict de personalitatea juridică și de modul de impozitare, nu de eticheta comercială folosită.
- Se ignoră faptul că, la fel ca orice altă persoană juridică, o formă de avocatură cu personalitate juridică nu are o excepție specială de la Legea 82/1991 — nu am găsit, în legislația fiscală și contabilă generală verificată, o derogare specifică profesiei de avocat de la contabilitatea în partidă dublă.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu are o funcție dedicată specific societăților sau cabinetelor de avocatură — nu am găsit în cod niciun modul sau referință legată de profesia de avocat. Aplicația suportă însă, în general, atât evidența contabilă a persoanelor juridice (contabilitate financiară, pentru formele de avocatură cu personalitate juridică), cât și declarațiile de venit specifice activităților independente, dar fără o particularizare pentru specificul profesiei de avocat.