Ce se întâmplă dacă bunurile merg direct de la furnizor la client în alt stat UE?
O firmă românească cumpără bunuri de la un furnizor dintr-un stat membru și le revinde unui client din alt stat membru — dar marfa nu trece fizic prin România, ci merge direct de la furnizor la clientul final. E o tranzacție în lanț, iar legea are o regulă specifică pentru a decide cărei livrări din lanț i se atribuie transportul, deci care livrare e scutită ca intracomunitară.
Temeiul legal
„În cazul în care aceleași bunuri sunt livrate succesiv și sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lanț, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării efectuate către operatorul intermediar. [...] Prin excepție [...] expedierea sau transportul este atribuit numai livrării de bunuri efectuate de către operatorul intermediar în cazul în care operatorul intermediar a comunicat furnizorului său codul său de înregistrare în scopuri de TVA care i-a fost eliberat de către statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile." — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 275 alin. (9)-(10) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Regula rezolvă o problemă altfel ambiguă: cu un singur transport fizic, dar mai multe livrări „pe hârtie", doar una poate fi calificată drept livrare intracomunitară scutită:
- Regula de bază: transportul se atribuie livrării către operatorul intermediar (firma din mijlocul lanțului, care cumpără și revinde, fără să fie primul furnizor) — acea livrare e cea intracomunitară scutită; livrarea următoare, de la operatorul intermediar la clientul final, devine o livrare internă, impozabilă în statul de destinație.
- Excepția: dacă operatorul intermediar comunică furnizorului lui codul de TVA din statul de plecare al bunurilor, transportul se atribuie livrării făcute de el (a doua livrare din lanț) — iar prima livrare, către el, devine livrare internă în statul de plecare.
- Alegerea codului de TVA comunicat de operatorul intermediar decide, așadar, care dintre cele două livrări e scutită — o alegere cu efect direct asupra cui datorează TVA și unde.
Ce se greșește în practică
- Se tratează greșit ambele livrări din lanț ca fiind scutite ca intracomunitare, deși regula de atribuire a transportului permite scutirea unei singure livrări din lanț.
- Operatorul intermediar comunică, din neatenție, codul de TVA din statul de destinație (nu din cel de plecare), ceea ce schimbă regula aplicabilă și poate lăsa livrarea greșit calificată.
- Nu se documentează cărei livrări îi aparține efectiv transportul (contracte de transport, Incoterms), deși de această atribuire depinde integral tratamentul de TVA al fiecărei livrări din lanț.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu determină automat cărei livrări dintr-un lanț de tranzacții îi este atribuit transportul — încadrarea rămâne o analiză a contabilului, pe baza codurilor de TVA comunicate și a documentelor de transport. Facturile emise/primite, odată clasificate corect, sunt preluate automat în declarația recapitulativă D390, cu tipul de operațiune corespunzător (L pentru livrare intracomunitară, T pentru livrare în cadrul unei operațiuni triunghiulare).