Firma intră în dificultate financiară: ce trebuie să aibă în vedere administratorul?
Când firma intră în stare de dificultate, Legea societăților îi impune administratorului trei repere minime. Trebuie să țină cont de interesele creditorilor, ale asociaților și ale altor părți interesate. Trebuie să ia măsuri rezonabile și adecvate pentru evitarea insolvenței și pentru reducerea pierderilor. Și trebuie să evite, cu intenție sau din gravă neglijență, o conduită care amenință viabilitatea firmei.
Obligația contează mai ales dacă firma ajunge totuși în insolvență: de la 18 decembrie 2025, raportul administratorului judiciar cuprinde și măsurile luate pe acest temei. Ce a documentat administratorul devine o temă a procedurii.
Temeiul legal
„În cazul în care societatea se află în stare de dificultate, administratorii/directorii au în vedere cel puțin următoarele: a) interesele creditorilor, ale deținătorilor de titluri de participație și ale altor părți interesate; [...] b) necesitatea de a lua măsuri rezonabile și adecvate pentru evitarea insolvenței și pentru reducerea la minimum a pierderilor suferite de creditori, de angajai, de deținătorii de titluri de participație și de alte părți interesate; [...] c) necesitatea de a evita adoptarea, cu intenție sau din gravă neglijență, a unei conduite care amenință viabilitatea întreprinderii." — Legea societăților nr. 31/1990, art. 73 alin. (1^1) (sursă: anaf_surse/legea_31_1990_societatile.txt)
„dificultatea reprezintă starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente;" — Legea 85/2014, art. 5 alin. (1) pct. 26^2 (sursă: anaf_surse/legea_85_2014.html) „d) măsurile întreprinse de organele statutare ale societății în vederea prevenirii stării de insolvență/a falimentului și pentru acoperirea pasivului societății, inclusiv cele aplicate potrivit art. 73 alin. (1^1) din Legea nr. 31/1990" — Legea 85/2014, art. 97 alin. (1^1) lit. d) (sursă: anaf_surse/legea_85_2014.html)
Ce înseamnă concret:
- Dificultatea nu e insolvență. Firma în dificultate își plătește încă datoriile la scadență, dar există o amenințare reală și gravă că nu va mai putea. Insolvența înseamnă insuficiența fondurilor pentru datoriile certe, lichide și exigibile și se prezumă, relativ, când debitorul nu plătește o datorie la 60 de zile de la scadență (Legea 85/2014, art. 5 alin. (1) pct. 29).
- Lista din art. 73 alin. (1^1) e minimă. Textul spune „cel puțin". Ce e „rezonabil și adecvat" se apreciază de la caz la caz.
- Administratorul răspunde față de societate. Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate, între altele, pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor impuse de lege și de actul constitutiv (art. 73 alin. (1) lit. e)).
- Există proceduri de prevenire a insolvenței. Legea 85/2014 le prevede pentru debitorii aflați în dificultate, dar care nu sunt în insolvență (art. 6 alin. (1)).
- Dacă firma ajunge în insolvență, termenul e scurt. Debitorul aflat în stare de insolvență trebuie să ceară tribunalului deschiderea procedurii în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență, cu notificarea organului fiscal cu 15 zile înainte (Legea 85/2014, art. 66 alin. (1)-(1^1), în forma în vigoare de la 18 decembrie 2025).
- Un semnal contabil separat: activul net. Dacă pierderile din situațiile financiare anuale aprobate reduc activul net sub jumătate din capitalul social subscris, legea cere convocarea adunării generale extraordinare (art. 153^24 alin. (1), aplicabil și SRL potrivit alin. (4^4)).
SC Exemplu SRL pierde în septembrie 2026 principalul client. Contabilul pregătește pentru administrator o previziune pe 8 săptămâni: - disponibil în bancă și casă: 40.000 lei; - încasări așteptate din facturi emise: 50.000 lei; - plăți scadente către furnizori, salarii și buget: 120.000 lei.
Rezultă un deficit de 40.000 + 50.000 − 120.000 = −30.000 lei în următoarele 8 săptămâni. Azi firma plătește la scadență, deci e în dificultate, nu în insolvență.
Măsuri pe care administratorul le poate documenta: renegocierea scadențelor, amânarea distribuirilor către asociați, reducerea cheltuielilor și discutarea situației în adunarea generală, cu proces-verbal. Dacă o datorie ajunge neplătită la 60 de zile de la scadență, insolvența se prezumă (prezumție relativă), iar administratorul trebuie să analizeze obligația de a cere deschiderea procedurii în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență.
Ce se greșește în practică
- Administratorul așteaptă ca problemele „să treacă singure", fără nicio măsură documentată.
- Se plătesc cu prioritate datoriile față de asociați sau față de persoane apropiate, în timp ce alți creditori rămân neplătiți.
- Nu se ține evidența deciziilor, deci măsurile nu pot fi dovedite.
- Se confundă dificultatea cu insolvența și se ratează fie procedurile de prevenire, fie termenul pentru cererea de deschidere a procedurii.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu evaluează juridic dacă firma e în dificultate sau în insolvență și nu depune cereri la tribunal. Aceste decizii aparțin administratorului și consultanților lui. Aplicația îi dă însă cifrele pe care se sprijină măsurile: forecastul de cash-flow pe 8 săptămâni proiectează soldul de numerar din disponibilul curent, facturile deschise cu scadențele lor, obligațiile fiscale din balanță și cheltuielile recurente estimate. Portalul clientului arată, din balanța cumulată, rezultatul, numerarul, creanțele și datoriile. Forecastul e o estimare pe scadențe, nu o certitudine.