Plătești salarii unui rezident din alt stat UE: ce declarație depui până în februarie?
Firma care plătește venituri din muncă unei persoane rezidente fiscal în alt stat membru al Uniunii Europene depune la ANAF o declarație informativă privind veniturile plătite fiecărui astfel de beneficiar. Declarația se depune anual, pentru anul expirat, până în ultima zi a lunii februarie. Același lucru este valabil pentru remunerațiile plătite administratorilor și persoanelor asimilate, pentru veniturile din anumite asigurări de viață și pentru pensii.
Declarația nu înlocuiește D112, prin care se declară lunar impozitul și contribuțiile. Este o raportare separată, cu scop de informare. Pe baza ei, ANAF transmite automat datele către statul de rezidență al beneficiarului. Se uită ușor, pentru că nu se calculează nimic în ea și nu se plătește nimic.
Temeiul legal
„(1) Plătitorii de venituri de natura celor prevăzute la art. 291 alin. (1) lit. a) - d) au obligația să depună la organul fiscal central o declarație privind veniturile plătite fiecărui beneficiar care este rezident al altor state membre ale Uniunii Europene, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 60 alin. (1) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„a) venituri din muncă; b) remunerații plătite administratorilor și altor persoane asimilate acestora; c) venituri din produse de asigurări de viață neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene privind schimbul de informații și de alte măsuri similare; d) pensii;" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 291 alin. (1) lit. a)-d) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Ce trebuie știut:
- Cine depune. Plătitorul venitului: angajatorul pentru salarii, firma pentru remunerația administratorului, asigurătorul sau plătitorul pensiei, după caz.
- Pentru cine. Pentru fiecare beneficiar rezident al altui stat membru UE. Criteriul este rezidența fiscală, nu cetățenia. Un cetățean român cu rezidența fiscală în Spania intră în declarație, iar un cetățean italian rezident fiscal în România nu intră.
- Ce venituri. Doar cele patru categorii din art. 291 alin. (1) lit. a)-d). Dividendele, redevențele sau veniturile din bunuri imobile nu intră în această declarație, chiar dacă apar în alte litere ale aceluiași articol.
- Termenul. Ultima zi a lunii februarie a anului următor celui în care s-au plătit veniturile. Pentru veniturile plătite în 2026, termenul este ultima zi a lunii februarie 2027.
- Formularul. Modelul și conținutul se aprobă prin ordin al președintelui ANAF (art. 60 alin. (3)).
- NIF-ul din statul de rezidență. Pentru perioadele impozabile care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată, ANAF include în informațiile transmise numărul de identificare fiscală emis rezidentului de statul lui de rezidență (art. 291 alin. (1^1)). Este util ca firma să aibă acest număr în dosarul beneficiarului.
- Nedepunerea. Codul sancționează în general neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a veniturilor impozabile și a informațiilor legate de acestea (art. 336 alin. (1) lit. b)). Aplicarea acestei litere la declarația informativă de la art. 60 nu este tranșată expres. Riscul există.
În 2026, SC Exemplu SRL plătește:
- salarii unui angajat rezident fiscal în Bulgaria, care lucrează în România: 72.000 lei brut pe an;
- remunerație unui administrator rezident fiscal în Italia: 24.000 lei pe an;
- dividende unui asociat rezident fiscal în Germania: 50.000 lei.
Până în ultima zi a lunii februarie 2027, firma depune declarația informativă pentru angajatul din Bulgaria (venituri din muncă, art. 291 alin. (1) lit. a)) și pentru administratorul din Italia (remunerații de administrator, lit. b)). Dividendele asociatului din Germania nu intră în această declarație: ele țin de lit. g) din art. 291 alin. (1), nu de lit. a)-d).
Obligațiile lunare legate de aceste venituri, datorate în România, se declară separat, prin D112.
Ce se greșește în practică
- Se crede că D112 acoperă toate obligațiile legate de un salariat străin, iar declarația informativă anuală se omite.
- Declarația se face după cetățenie, nu după rezidența fiscală a beneficiarului.
- Remunerația administratorului nerezident nu este inclusă, deși este o categorie distinctă, la lit. b).
- Nu se cere beneficiarului NIF-ul din statul lui de rezidență, iar la întocmirea declarației datele de identificare sunt incomplete.
Ce face iConta.eu
iConta.eu calculează salariile și generează D112 din statul de plată, cu XML validat pe validatorul oficial ANAF. Declarația informativă anuală privind veniturile plătite rezidenților altor state membre UE nu este disponibilă în aplicație și se întocmește separat, cu programul de asistență al ANAF. Datele de care e nevoie, adică veniturile brute anuale pe fiecare beneficiar, se iau din statele de plată din aplicație. Statul de rezidență și NIF-ul străin trebuie verificate de contabil în dosarul fiecărui beneficiar.