Scutirea de TVA în alte state UE: regimul transfrontalier pentru întreprinderi mici
Actualizat la 03.10.2026
Până la 1 septembrie 2025, o firmă mică din România putea aplica scutirea de TVA doar în România, statul în care era stabilită. Vânzările în alt stat membru intrau în regimul normal de acolo, cu obligații de înregistrare și declarare.
Directiva UE 2020/285 a schimbat asta. România a transpus-o prin OG nr. 22/2025, cu aplicare de la 1 septembrie 2025, iar procedura de transmitere electronică a notificărilor și rapoartelor se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F. (Codul fiscal, art. 310¹ alin. (18)).
Regimul aplicat în alte state membre de firmele stabilite în România e reglementat la art. 310¹ din Codul fiscal; regimul aplicat în România de firmele stabilite în alte state membre, la art. 310².
„O persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre dacă îndeplinește următoarele condiții: a) cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene a respectivei persoane impozabile nu depășește 100.000 euro în anul în care solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent; ... b) valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în statul membru în care persoana impozabilă intenționează să aplice scutirea nu depășește plafonul de scutire aplicabil persoanelor impozabile care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, stabilite în acel stat membru." — Codul fiscal, art. 310^1 alin. (1) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
„O persoană impozabilă care are sediul activității economice într-un alt stat membru poate aplica regimul special de scutire pentru mici întreprinderi în România pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în România, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene nu depășește 100.000 euro, în anul în care solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent; ... b) valoarea livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate în România nu depășește plafonul de scutire de TVA prevăzut la art. 310 alin. (1) , în anul în care solicită acordarea scutirii și în anul calendaristic precedent." — Codul fiscal, art. 310^2 alin. (1) (sursă: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal)
Cine poate accesa
Persoanele impozabile cu sediul activității economice în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA la nivel național.
Persoanele al căror sediu al activității economice se află într-un alt stat membru nu pot folosi procedura de la art. 310¹, chiar dacă dețin un sediu fix sau un cod de TVA în România. Ele pot însă aplica scutirea în România pe baza art. 310², prin notificarea statului membru în care sunt stabilite (vezi mai jos).
Cele două plafoane care se verifică simultan
Plafonul european: 100.000 de euro cifră de afaceri anuală la nivelul întregii Uniuni, atât în anul în care se solicită scutirea, cât și în anul calendaristic precedent (art. 310¹ alin. (1) lit. a)). E criteriul principal de eligibilitate pentru schema transfrontalieră.
Plafonul național al statului în care se cere scutirea. Fiecare stat membru are propriul prag; scutirea se aplică acolo doar dacă livrările și prestările efectuate în acel stat nu depășesc plafonul aplicabil firmelor mici stabilite în statul respectiv (art. 310¹ alin. (1) lit. b)).
Ambele condiții trebuie îndeplinite. Scutirea se aplică în acel stat membru doar dacă cifra de afaceri totală la nivelul UE rămâne sub 100.000 de euro și cifra realizată în statul respectiv rămâne sub plafonul lui național.
Plafonul din România, pentru comparație
Regimul intern de scutire pentru întreprinderi mici se aplică persoanelor impozabile stabilite în România cu cifră de afaceri anuală care nu depășește 395.000 de lei, plafon majorat prin OG nr. 22/2025 de la 300.000 de lei.
Același regim se aplică și livrărilor efectuate pe teritoriul României de persoane impozabile stabilite în alt stat membru, dacă cifra de afaceri la nivelul Uniunii nu depășește 100.000 de euro, iar valoarea operațiunilor efectuate în România nu depășește 395.000 de lei — ambele condiții atât în anul în care se solicită scutirea, cât și în anul calendaristic precedent (art. 310² alin. (1)). Firma notifică statul membru în care e stabilită, nu ANAF, și aplică scutirea în România de la data la care acel stat îi comunică codul individual de identificare (art. 310² alin. (2)). Nu se înregistrează în scopuri de TVA în România și nu depune decont pentru operațiunile scutite (art. 310² alin. (5)).
Codul cu sufixul „EX"
Persoana impozabilă care aplică regimul transfrontalier primește un cod de identificare cu sufixul „EX", distinct de codul de TVA obișnuit.
În situațiile prevăzute de lege — depășirea plafonului european, notificarea statului care acordă scutirea că firma nu mai e eligibilă, decizia firmei de a înceta aplicarea regimului sau încetarea activității — organul fiscal anulează de îndată codul prin eliminarea sufixului „EX", dacă firma nu mai aplică regimul în niciun alt stat membru; altfel, actualizează lista statelor (art. 310¹ alin. (17)).
Ce se întâmplă la depășire
Distincția e esențială și se ratează des:
Depășirea plafonului european de 100.000 de euro: firma informează ANAF în termen de 15 zile lucrătoare de la data depășirii și raportează operațiunile efectuate de la începutul trimestrului până la acea dată (art. 310¹ alin. (16)). ANAF anulează de îndată codul cu sufixul „EX” sau, dacă firma mai aplică regimul în alte state, adaptează informațiile (alin. (17)). Depășirea plafonului național al altui stat se judecă după legislația acelui stat, care o notifică (alin. (17) lit. b)). Pentru firmele din alte state care aplică scutirea în România, scutirea încetează de la data depășirii plafonului european sau a celui de 395.000 de lei (art. 310² alin. (3) lit. a)-b)).
Depășirea plafonului românesc de 395.000 de lei: scutirea încetează doar în România, iar firma trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA la ANAF. Regimul transfrontalier nu e afectat automat.
Încetarea la cerere. Firma care decide să nu mai aplice regimul într-unul sau mai multe state transmite o actualizare a notificării prealabile. Încetarea devine efectivă din prima zi a trimestrului calendaristic următor primirii informațiilor; dacă informațiile sunt primite în ultima lună a unui trimestru, din prima zi a celei de-a doua luni a trimestrului următor (art. 310¹ alin. (8)). Regula trimestrului se aplică renunțării voluntare, nu depășirii plafoanelor.
Costul administrativ
Avantajul e clar: scutire de TVA în alte state membre, fără înregistrare acolo. Dar conformarea nu e gratuită.
Regimul presupune:
- notificare prealabilă către organul fiscal din România;
- raportări trimestriale privind cifra de afaceri realizată, pe fiecare stat membru;
- actualizări la orice modificare relevantă;
- monitorizare continuă a plafonului european de 100.000 de euro și, separat, a fiecărui plafon național.
Pentru o firmă care vinde ocazional într-un singur stat membru, efortul poate depăși beneficiul. Pentru una cu vânzări constante în două-trei state, raportul se inversează.
Un exemplu de decizie
O firmă mică din România, neplătitoare de TVA, realizează vânzări la distanță în Ungaria și Bulgaria.
Fără regimul transfrontalier, ar trebui să urmărească pragurile de vânzări la distanță și, la depășire, să se înregistreze — direct sau prin OSS.
Cu regimul transfrontalier, poate rămâne scutită în ambele state, dacă respectă simultan cei 100.000 de euro la nivelul UE și plafoanele naționale ale fiecăruia.
Alegerea între cele două mecanisme — regimul pentru întreprinderi mici sau OSS — se face pe cifre concrete, nu pe regulă generală.
Ce verifică un cabinet
Sediul activității economice e în România. Sediul fix nu e suficient.
Cifra de afaceri la nivelul UE, cumulată pe toate statele, față de 100.000 de euro.
Plafonul fiecărui stat în care se cere scutirea — diferă de la un stat la altul.
Raportările trimestriale — depuse la termen, pe fiecare stat.
Momentul depășirii. Depășirea plafonului european se comunică la ANAF în 15 zile lucrătoare de la data ei, nu la sfârșitul trimestrului (art. 310¹ alin. (16)).
Temeiul legal
- Codul fiscal, art. 310 — regimul special de scutire pentru întreprinderi mici în România, plafonul de 395.000 de lei;
- Codul fiscal, art. 310¹ — regimul special de scutire aplicat în alte state membre;
- Codul fiscal, art. 310² — regimul special de scutire aplicat în România de persoanele impozabile stabilite în alte state membre;
- OG nr. 22/2025 — transpunerea Directivei UE 2020/285, aplicabilă de la 1 septembrie 2025;
- Codul fiscal, art. 310¹ alin. (18) — informațiile se transmit electronic, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.
De reținut
Regimul e o oportunitate reală pentru firmele mici care vând în alte state membre — scutire fără înregistrare locală.
Dar are un cost: notificări, raportări trimestriale și urmărirea simultană a mai multor plafoane. Iar depășirea celui european se comunică la ANAF în 15 zile lucrătoare și duce la anularea de îndată a codului cu sufixul „EX”, fără să aștepte finalul perioadei.