Taxă cu scadență diferită de 25 plătită în contul unic: care este termenul real de plată?
Dacă o obligație fiscală îndeplinește trei condiții simultan, termenul real de plată este data de 25 a lunii prevăzute de legea care o reglementează, oricare ar fi ziua scrisă în acea lege. Obligația trebuie să fie administrată de organul fiscal central (ANAF), să fie stabilită pe baza unei declarații de impunere și să se plătească în contul unic.
Regula aliniază scadențele la aceeași zi a lunii, pentru ca plata prin contul unic să funcționeze unitar. Contează la calculul accesoriilor: întârzierea se raportează la data de 25, nu la ziua din legea specială.
Temeiul legal
„Pentru creanțele fiscale administrate de organul fiscal central stabilite pe baza declarațiilor de impunere, care se plătesc în contul unic și care au scadența diferită de data de 25, aceasta se înlocuiește cu data de 25 a lunii prevăzute de actul normativ care le reglementează." — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 154 alin. (3) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
„În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central și organul fiscal local, debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligațiile fiscale datorate. Tipurile de obligații fiscale supuse acestor prevederi se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F., în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central" — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 163 alin. (2) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Cele trei condiții, pe rând:
- Administrare la organul fiscal central. Regula nu privește taxele locale, administrate de primării.
- Stabilire pe baza declarației de impunere. Contribuabilul își calculează și declară singur obligația. Pentru sumele stabilite de ANAF prin decizie se aplică alte reguli: termenele de 5 sau 20 ale lunii următoare comunicării (art. 156 alin. (1)).
- Plata în contul unic. Obligațiile care se plătesc în contul unic sunt stabilite prin ordin al președintelui ANAF (art. 163 alin. (2)). Pentru obligațiile plătite distinct, pe fiecare tip de creanță (art. 163 alin. (7)), regula nu se aplică.
Ce nu se schimbă:
- Luna rămâne cea din lege. Se înlocuiește doar ziua. Dacă legea specială prevede plata până pe 10 aprilie, scadența devine 25 aprilie, nu 25 mai.
- Excepția de la sfârșitul anului. Pentru creanțele administrate de organul fiscal central cu scadența la 25 decembrie, termenul este 21 decembrie, sau ultima zi lucrătoare dinaintea acestei date, dacă 21 decembrie este nelucrătoare (art. 155 alin. (2)). Când o obligație din decembrie ajunge la data de 25 prin regula din art. 154 alin. (3), merită verificată și această excepție. Aplicarea lor cumulată nu este reglementată expres, deci rămâne o chestiune de interpretare.
- Când legea nu prevede scadența. Alin. (3) presupune o scadență existentă. Dacă legea nu prevede niciuna, scadența se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor, potrivit alin. (2).
Accesoriile urmează scadența astfel stabilită. Dobânzile și penalitățile de întârziere se calculează din ziua imediat următoare termenului de scadență (art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1)).
Să presupunem că o lege specială obligă SC Exemplu SRL să declare și să plătească o taxă administrată de ANAF până pe 10 a lunii următoare, iar taxa este inclusă în lista obligațiilor plătite în contul unic. Pentru luna aprilie 2026, taxa este de 3.000 lei.
- Termenul din legea specială: 10 mai 2026.
- Termenul real, după art. 154 alin. (3): 25 mai 2026.
Firma plătește pe 22 mai 2026, deci la timp. Nu datorează dobânzi pentru perioada 11-22 mai.
Dacă ar plăti pe 30 mai 2026, întârzierea s-ar calcula din 26 mai. La un nivel al dobânzii de 0,02% pe zi (art. 174 alin. (5)), pentru 5 zile (26-30 mai, inclusiv): 3.000 × 0,02% × 5 = 3 lei dobândă. La aceasta se adaugă penalitatea de întârziere de 0,01% pe zi (art. 176 alin. (2)): 3.000 × 0,01% × 5 = 1,50 lei.
Ce se greșește în practică
- Contabilul plătește după ziua din legea specială și raportează întârzierile la acea zi, deși pentru obligațiile din contul unic declarate de contribuabil scadența este 25.
- Regula se aplică la taxe locale sau la obligații plătite distinct, în afara contului unic, unde nu se aplică.
- Se mută și luna, nu doar ziua.
- Regula se aplică sumelor stabilite de ANAF prin decizie, care au propriile termene de plată, legate de data comunicării.
Ce face iConta.eu
Calendarul de obligații din iConta.eu calculează scadențele declarațiilor pe care le generează aplicația (D100, D112, D300 și altele) la data de 25 a lunii următoare perioadei sau la termenul specific declarației. Dacă termenul cade într-o zi de weekend sau de sărbătoare legală, îl mută la prima zi lucrătoare. Pe aceste termene se bazează semaforul de conformare și lista scadențelor din următoarele 60 de zile, pe portofoliu. Pentru taxele reglementate prin legi speciale care nu au declarație în aplicație, încadrarea în regula din art. 154 alin. (3) și urmărirea termenului rămân la contabil.