Cum se tratează diferențele de inventar la restaurant?
La orice inventariere pot apărea două tipuri de diferențe față de evidența scriptică: plus (există mai mult faptic decât arată contabilitatea) și minus/lipsă (există mai puțin). La un restaurant, cu marfă perisabilă și rotație rapidă, aceste diferențe sunt frecvente — dar tratamentul lor contabil și fiscal e strict reglementat, nu la latitudinea gestionarului.
Temeiul legal
"În situația constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se evaluează potrivit reglementărilor contabile aplicabile." — OMFP 2861/2009, Anexa 1, pct. 40 alin. (1)
Legea permite și compensarea unei lipse cu un plus, dar strict condiționat: compensarea e permisă doar între sorturi confundabile ale aceluiași bun, în aceeași gestiune și aceeași perioadă de inventariere — și nu se admite când lipsa provine din sustragere sau din degradare culpabilă (OMFP 2861/2009, pct. 40 alin. (3)-(5)). În plus, perisabilitățile (scăzămintele legale) se aplică doar după constatarea efectivă a lipsei, nu anticipat, și doar dacă lipsa constatată depășește plusul (pct. 41) — deci scăzămintele nu sunt un motiv automat de a nu înregistra o diferență, ci un mecanism de ajustare aplicat ulterior constatării.
Pentru un restaurant, asta înseamnă: un plus de roșii nu poate compensa o lipsă de carne — sunt bunuri diferite, pe gestiuni sau sorturi diferite — dar un plus la un sort de vin poate compensa o lipsă la același sort de vin, în aceeași gestiune, dacă diferența nu vine dintr-o sustragere dovedită.
Ce se greșește în practică
- Se compensează "la general" plusurile cu lipsurile din toată gestiunea, indiferent de tipul bunului — ceea ce norma interzice explicit (compensarea e permisă doar între sorturi confundabile ale aceluiași bun).
- Se aplică scăzămintele legale "din start", ca justificare automată pentru orice lipsă, fără o constatare faptică prealabilă prin inventariere.
- Se pun pe seama "scăzămintelor" lipsuri care provin, de fapt, din furt sau din neglijență dovedită — caz în care compensarea și scăzămintele nu se aplică.
Ce face iConta.eu
Ecranul "Inventariere anuală" tratează separat plusul și minusul, prin operații distincte (Plus stoc / Minus), fiecare cu propria notă contabilă — aplicația nu compensează automat plusurile cu lipsurile în cadrul aceleiași note. Evaluarea corectitudinii unei eventuale compensări (sorturi confundabile, aceeași gestiune, aceeași perioadă, absența sustragerii) rămâne o decizie a comisiei de inventariere, documentată în procesul-verbal, înainte de a alege ce se înregistrează în aplicație.
Pentru plusul de stocuri, contul de corespondență e determinat automat din contul de stoc dat (ex. 371 → 607), la valoarea introdusă de contabil.