Valoare subevaluată la autorizația de construire: poate primăria verifica contabilitatea firmei?
Da. Taxa pentru autorizația de construire se plătește la emitere, pe valoarea declarată de solicitant, și se regularizează la final, pe valoarea reală a lucrărilor. Dacă structura de specialitate a primăriei apreciază că valoarea declarată e subevaluată față de lucrări similare, compartimentul fiscal al autorității locale are obligația să efectueze cel puțin o inspecție fiscală parțială. Scopul ei e verificarea concordanței dintre valoarea declarată pentru regularizare și înregistrările din contabilitatea firmei.
Pentru contabil, asta înseamnă că evidența investiției, adică facturile de lucrări, situațiile de lucrări și conturile 231 și 212, trebuie să susțină valoarea din declarația de regularizare. Organul fiscal local nu ia de bună suma declarată.
Temeiul legal
„c) În situația în care se apreciază că valoarea declarată a lucrărilor este subevaluată în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al organului fiscal local din raza de competență unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligația să efectueze cel puțin inspecția fiscală parțială, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru verificarea concordanței dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei și înregistrările efectuate în evidența contabilă. Noțiunea situația finală corespunde procesului-verbal de recepție.” — HG 1/2016 (Normele Codului fiscal), titlul IX, pct. 141 lit. c) (sursă: anaf_surse/hg_1_2016_norme_cod_fiscal.txt)
„taxa datorată se stabilește pe baza valorii lucrărilor de construcție declarate de persoana care solicită autorizația și se plătește înainte de emiterea acesteia;” — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 474 alin. (7) lit. a) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale;” — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 474 alin. (7) lit. c) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
„b) inspecția fiscală parțială, care reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a uneia sau mai multor obligații fiscale, precum și a altor obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă, ce revin unui contribuabil/plătitor pentru o perioadă de timp determinată.” — Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), art. 115 alin. (1) lit. b) (sursă: anaf_surse/legea_207_2015_consolidat.txt)
Cum decurge, pe scurt:
- La cerere: taxa se plătește pe valoarea declarată, de 0,5% pentru clădirile rezidențiale și anexe și de 1% pentru celelalte construcții, cu instalații (art. 474 alin. (5)-(6)).
- La finalizare: în 15 zile, firma depune declarația privind valoarea lucrărilor. Primăria stabilește taxa pe valoarea reală și comunică diferența de plată sau de restituit (art. 474 alin. (7) lit. d)-e)).
- Dacă valoarea pare subevaluată: la sesizarea structurii de specialitate, urmează cel puțin o inspecție fiscală parțială, făcută după Codul de procedură fiscală, în care se verifică evidența contabilă.
- La clădirile rezidențiale: valoarea reală nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii (art. 474 alin. (7) lit. b)).
SC Exemplu SRL construiește o hală și declară la autorizare lucrări de 1.000.000 lei, pentru care plătește o taxă de 1% = 10.000 lei. La recepție declară tot 1.000.000 lei. În contabilitate însă, contul 231 „Imobilizări corporale în curs” cumulează facturi de lucrări de 1.400.000 lei.
La o inspecție fiscală parțială, diferența iese imediat. Taxa se regularizează la 14.000 lei, iar firma plătește diferența de 4.000 lei în termenul comunicat de autoritatea locală (art. 474 alin. (7) lit. e)).
Ce se greșește în practică
- Se declară la regularizare aceeași valoare ca la autorizare, deși costul real al lucrărilor din contabilitate e mai mare.
- Declarația de regularizare nu se mai depune în termenul de 15 zile de la finalizarea lucrărilor.
- Costurile investiției se împrăștie pe cheltuieli sau pe conturi care nu reflectă construcția, iar contabilitatea nu mai poate susține valoarea declarată la verificare.
- Se consideră că primăria nu are drept de verificare a contabilității. Normele o obligă, în acest caz, la cel puțin o inspecție fiscală parțială.
Ce face iConta.eu
iConta.eu nu calculează taxa pentru autorizația de construire și nu depune declarațiile către primărie. Oferă contabilitatea investiției: facturile de lucrări se înregistrează pe conturile alese de contabil, iar construcția finalizată se poate ține în registrul de mijloace fixe. Astfel, costul cumulat al lucrărilor se vede în evidență. Valoarea din declarația de regularizare o stabilește contabilul pe baza acestei evidențe.