Ce documente poate cere ANAF la verificarea documentară?
ANAF poate cere documentele și explicațiile scrise necesare pentru clarificarea diferențelor pe care le-a constatat. Cererea nu este deschisă: ea privește operațiunile și perioadele selectate și trebuie să arate ce informații și ce documente vrea organul fiscal. Nu primești o listă generală de tipul „toată contabilitatea pe trei ani”.
De unde pornește verificarea
Verificarea documentară este o analiză de coerență făcută pe baza dosarului fiscal și a informațiilor de la terți sau deținute deja de ANAF (Codul de procedură fiscală art. 148 alin. (2)). Organul fiscal alege perioadele în funcție de riscul identificat (art. 148^1 alin. (2)). Tot el selectează „operațiunile și documentele ce sunt supuse verificării documentare” (art. 148^1 alin. (3)).
Cererea de documente vine abia dacă apar diferențe. Potrivit art. 149 alin. (1), organul fiscal te înștiințează despre constatări și, odată cu înștiințarea, „solicită documentele și explicațiile scrise” pentru clarificarea situației fiscale.
Ce poate intra în cerere
Regula generală: contribuabilul pune la dispoziție „registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri” (art. 64 alin. (1)). La verificarea documentară, cererea se limitează la ce explică diferența. În practică, documentele cerute sunt de obicei: - facturile emise sau primite pentru operațiunile vizate; - contractele, comenzile, procesele-verbale de recepție sau de predare; - extrase de cont și dovezi de plată; - fișele de cont și jurnalele de TVA pentru perioada verificată; - o notă explicativă scrisă despre cauza diferenței.
Cererea trebuie formulată în scris și trebuie să precizeze natura informațiilor și documentele care le susțin, „atunci când acestea nu sunt deținute de organul fiscal” (art. 58 alin. (2)). Declarațiile pe care ANAF le are deja nu trebuie retrimise decât dacă sunt cerute expres.
Cum trimiți documentele
- Se pot transmite prin poștă cu confirmare, la registratură sau prin mijloace electronice (art. 64 alin. (2)). Comunicarea electronică este permisă și în verificarea documentară (art. 148^1 alin. (5)).
- Copiile se certifică de contribuabil cu mențiunea „conform cu originalul” și semnătură (art. 64 alin. (5) și (7)).
- Un document semnat de un expert contabil sau de un consultant fiscal trebuie să cuprindă numele și codul de identificare fiscală al acestuia (art. 64 alin. (6)).
Termenul și consecința
Ai 30 de zile de la comunicarea înștiințării. Dacă documentele nu sunt prezentate, sunt incomplete sau confirmă diferența, organul fiscal emite decizie de impunere (art. 149 alin. (2)). Termenul poate fi prelungit la cerere, pentru motive temeinic justificate. Înainte de decizie, ai dreptul la audiere și la un punct de vedere scris în 5 zile lucrătoare (art. 149 alin. (5)). Decizia emisă fără audiere este nulă, în afară de cazul în care renunți în scris la audiere (art. 149 alin. (4)).
Exemplu
ANAF constată că TVA dedusă în D300 pe martie depășește cu 18.000 lei TVA din facturile primite prin e-Factura. Înștiințarea cere facturile care explică diferența și o notă explicativă. Firma trimite jurnalul de cumpărări pe martie și trei facturi de import cu declarațiile vamale. Mai adaugă o notă: diferența provine din TVA la import cu certificat de amânare, care nu trece prin e-Factura. Dacă documentele justifică suma, nu se emite decizie de impunere.
De reținut
- Documentele cerute se leagă de diferențele constatate și de operațiunile selectate (Codul de procedură fiscală art. 148^1 alin. (3), art. 149 alin. (1)).
- Cererea este scrisă și precizează ce informații și documente se cer (art. 58 alin. (2)).
- Termenul este de 30 de zile și poate fi prelungit la cerere (art. 149 alin. (2)).
- Răspunde cu o notă explicativă care leagă fiecare document de diferența pe care o explică.