Ce se întâmplă cu creanțele furnizorului rămase nestinse la închiderea insolvenței unei primării?
Creanțele nu dispar. Când judecătorul-sindic închide procedura de insolvență a unei unități administrativ-teritoriale (comună, oraș, municipiu, județ), o poate face chiar dacă nu toți creditorii au fost plătiți. Sumele rămase neachitate sunt preluate în planul de redresare a stării de criză financiară, pe care primăria continuă să îl aplice după închiderea insolvenței.
Pentru contabilul furnizorului, asta înseamnă că factura neîncasată rămâne o creanță reală, nu o pierdere: nu se scoate din evidență doar pentru că procedura de insolvență s-a încheiat.
Temeiul legal
„(15) În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile stării de insolvență a unității administrativ-teritoriale, judecătorul-sindic pronunță o sentință de închidere a procedurii, chiar dacă nu au fost stinse toate creanțele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvență. Restul creanțelor nestinse în procedura de insolvență vor fi cuprinse în planul de redresare a stării de criză financiară." — Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, art. 75 alin. (15) (sursă: anaf_surse/legea_273_2006_fin_publice_locale.txt)
„(17) Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul principal de credite și consiliul local își reiau atribuțiile și vor proceda conform art. 74 la aplicarea întocmai a planului de redresare financiară pentru ieșirea unității administrativ-teritoriale din criza financiară." — Legea 273/2006, art. 75 alin. (17) (sursă: anaf_surse/legea_273_2006_fin_publice_locale.txt)
Ce înseamnă concret:
- Închiderea insolvenței nu e o iertare de datorii. Legea spune expres că închiderea se poate pronunța „chiar dacă nu au fost stinse toate creanțele". Motivul închiderii este că primăria nu mai îndeplinește condițiile stării de insolvență, nu că datoria a fost plătită.
- Creanța își schimbă „planul", nu natura. Ce nu s-a plătit în insolvență se trece în planul de redresare a crizei financiare. Plata depinde de acest plan, pe care îl aplică ordonatorul principal de credite (primarul) și consiliul local.
- Primarul și consiliul local își recapătă atribuțiile. Administratorul judiciar este descărcat de îndatoriri (alin. 16), iar interlocutorul furnizorului redevine primăria.
- Închiderea se înregistrează. Sentința se notifică direcției generale a finanțelor publice, pentru mențiunea în registrul local al situațiilor de insolvență (alin. 15). E o sursă utilă pentru a verifica starea primăriei.
Tratamentul fiscal al creanței pe care o păstrați
Cât timp creanța rămâne neîncasată, furnizorul poate constitui o ajustare pentru depreciere. Deductibilitatea ajustării se judecă după Codul fiscal:
„ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor ajustări" — Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 26 alin. (1) lit. c) (sursă: anaf_surse/cod_fiscal_227_2015_consolidat.txt)
Limita de 30% se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la aceeași literă: creanța e neîncasată de peste 270 de zile de la scadență, nu e garantată de altă persoană și debitorul nu e persoană afiliată. Deducerea de 100% de la lit. j) vizează falimentul unei persoane juridice sau insolvența unei persoane fizice. Insolvența unei unități administrativ-teritoriale nu e faliment, așa că regula de 100% nu se aplică aici.
Ce se greșește în practică
- Creanța asupra primăriei se trece pe pierderi imediat după sentința de închidere, ca și cum procedura ar fi stins-o. Legea spune opusul: creanța trece în planul de criză financiară.
- Se constituie o ajustare de 100% deductibilă, pe motiv că debitorul „a fost în insolvență". Pentru o primărie, deducerea rămâne la 30%, numai dacă sunt îndeplinite condițiile de la lit. c).
- După închidere, furnizorul continuă să corespondeze doar cu administratorul judiciar. Acesta e descărcat, iar atribuțiile revin ordonatorului principal de credite.
- Nu se urmărește planul de redresare a crizei financiare, deși în el apar eșalonarea și ordinea plăților restante.
Ce face iConta.eu
În iConta.eu, creanța rămâne vizibilă pe partener, în soldurile clienților. Previziunea de cash-flow pe 8 săptămâni o tratează ca factură deschisă, după scadență. Modulul de provizioane și ajustări generează nota 6814 = 491 și calculează procentul deductibil după art. 26: 30% peste 270 de zile de la scadență, pentru o creanță negarantată și neafiliată. Aplicația nu urmărește procedura de insolvență a unei unități administrativ-teritoriale și nici planul ei de redresare. Încadrarea creanței și momentul ajustării rămân decizia contabilului.