Pot lucra ca zilieri cetățenii străini care au domiciliul sau reședința în România?
Da. Legea 52/2011 prevede expres că pot desfășura activități necalificate cu caracter ocazional și cetățenii altor state și apatrizii, cu condiția să aibă domiciliul sau, după caz, reședința în România. Însăși definiția zilierului spune că acesta poate fi „cetățean român sau străin”. Condiția e legătura cu România, prin domiciliu sau reședință, și respectarea legislației române.
Contează în practică pentru că mulți beneficiari din agricultură, horeca sau evenimente lucrează cu străini. Străinul fără domiciliu sau reședință în România nu intră sub acest text. Pentru el, relația de muncă trebuie construită pe alt temei legal.
Temeiul legal
„(2) Pot desfășura activități necalificate cu caracter ocazional și cetățenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române." — Legea 52/2011, art. 1 alin. (2) (sursă: anaf_surse/legea_52_2011_exercitarea_activitati_caracter_ocazional_desfasurate.txt) „Articolul 1 (1) În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează: a) zilier - persoana fizică, cetățean român sau străin, ce are capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar sau un împuternicit al acestuia, contra unei remunerații;" — Legea 52/2011, art. 1 alin. (1) lit. a) (sursă: anaf_surse/legea_52_2011_exercitarea_activitati_caracter_ocazional_desfasurate.txt)
Condițiile pentru un zilier străin:
- Domiciliu sau reședință în România. Aceasta e condiția din art. 1 alin. (2). Beneficiarul trebuie să o poată dovedi cu actul de identitate sau cu documentul de ședere al persoanei.
- „În condițiile legislației române”. Trimiterea privește regulile generale privind dreptul străinilor de a munci în România. Dacă persoana are nevoie, potrivit acelor reguli, de un drept de muncă, Legea 52/2011 nu o scutește de această cerință.
- Capacitate de muncă și vârstă. Se aplică aceleași reguli ca pentru cetățenii români: vârsta minimă de 16 ani, respectiv 15–16 ani cu acordul părinților (art. 3 alin. (2)–(3)).
- Aceleași limite de activitate. Munca trebuie să fie necalificată și ocazională, în domeniile din art. 13 alin. (1), cu limitele de zile din art. 4.
- Aceeași evidență. Zilierul străin se înscrie în Registrul electronic de evidență a zilierilor, ca oricare alt zilier (art. 4^1).
Raportul dintre zilier și beneficiar se stabilește prin acordul părților, fără contract individual de muncă scris (art. 3 alin. (1)). Pentru un străin, asta nu schimbă condiția de domiciliu sau reședință. Doar forma relației e simplificată.
Ce se greșește în practică
- Se folosește ca zilier un străin aflat doar în tranzit sau în vizită, fără domiciliu sau reședință în România.
- Se presupune că Legea 52/2011 înlătură celelalte condiții pentru munca străinilor. Textul trimite expres la „condițiile legislației române”.
- Zilierul străin e tratat ca o excepție de la evidență și nu se înscrie în Registrul electronic de evidență a zilierilor. Registrul e singura modalitate de transmitere a datelor privind evidența zilierilor (art. 4^1).
- Zilierul străin e folosit în domenii sau pe durate pe care legea nu le permite nici pentru zilierii români (art. 13 alin. (1), art. 4).
Ce face iConta.eu
iConta.eu are un calcul dedicat pentru zilieri în modulul de contracte speciale. Aplicația calculează CAS și impozitul reținut, fără CASS și fără CAM, și generează nota contabilă aferentă. Nu verifică cetățenia, domiciliul sau dreptul de muncă al zilierului și nu ține Registrul electronic de evidență a zilierilor. Aceste verificări rămân în sarcina beneficiarului și a contabilului.