Ghiduri › Impozite și taxe locale
Impozite și taxe locale
Impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, taxe de urbanism și alte taxe locale.
- Autorizația de construire a expirat fără începerea lucrărilor: cum recuperează firma taxa plătită?
Dacă lucrările nu au început în termen și autorizația nu a fost prelungită, primăria restituie taxa, pe baza unei cereri depuse în 30 de zile de la expirarea autorizației.
- Când devine arierat o factură neîncasată de la o primărie sau de la o instituție publică locală?
O factură neplătită de o instituție publică locală devine arierat când plata restantă are o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenței.
- Ce comision de risc plătește o societate a primăriei pentru un împrumut garantat de aceasta?
Legea nu fixează o cotă: comisionul de risc e stabilit de ordonatorul principal de credite, aprobat de consiliul local și aplicat asupra valorii împrumutului garantat.
- Ce documente anexează firma la declarația pentru impozitul pe clădiri ca să dovedească destinația clădirii?
Orice document din care reiese destinația finală: contracte de închiriere sau comodat, autorizația de construire și alte acte justificative, inclusiv cele privind cheltuielile cu utilitățile.
- Ce majorări datorează societatea care întârzie ratele unui împrumut garantat de primărie?
Pentru rate, dobânzi și comisioane neplătite la termen, societatea datorează majorări de întârziere la nivelul celor pentru veniturile bugetare, care se fac venit la fondul de risc.
- Clădire cu pereți exteriori din materiale diferite: ce valoare impozabilă se folosește la impozitul pe clădiri?
Când pereții exteriori sunt din materiale diferite, se ia valoarea impozabilă pe metru pătrat corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare (Codul fiscal art. 457 alin. (3)). Regula contează la clădirile persoanelor fizice, unde valoarea se calculează pe suprafață.
- Clădire demolată de firmă: în ce termen se declară la primărie și când încetează impozitul?
Demolarea se declară la organul fiscal local în 30 de zile de la demolare; impozitul pe clădire încetează abia din 1 ianuarie a anului următor, chiar fără autorizație de desființare.
- Clădire deținută în coproprietate de două firme: cum se împarte impozitul pe clădiri între ele?
Fiecare firmă datorează impozitul pentru partea ei din clădire, după cota-parte dovedită. Dacă părțile nu se pot stabili, cotele se prezumă egale și fiecare plătește jumătate.
- Clădire nedeclarată la primărie: cum se aplică majorarea de 30% pe fiecare 6 luni de întârziere
Dacă proprietarul nu declară clădirea în 30 de zile de la dobândire sau construire, impozitul stabilit de primărie se majorează cu 30% pentru fiecare interval sau fracțiune de 6 luni de întârziere, aplicat la impozitul inițial (Codul fiscal art. 461 alin. (2) și (4)).
- Cum își recuperează furnizorii banii de la o primărie aflată în procedură de insolvență?
Furnizorul își primește banii prin planul de redresare a insolvenței. Planul trebuie să conțină plata datoriilor către creditori, iar după aprobarea consiliului local devine obligatoriu.
- Cum se recuperează de la asociația de proprietari sumele plătite de primărie pentru avarii la infrastructură?
Banii virați de primărie pentru avarii sunt creanțe bugetare: se returnează într-o tranșă sau în rate, la termenul din hotărârea consiliului local, altfel curg majorări de întârziere.
- De când se aplică scutirea sau reducerea de impozit pe clădiri aprobată prin hotărâre de consiliu local?
Din 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea, dacă documentele sunt depuse la termen și impozitul anului anterior a fost plătit la termen.
- Decizia de impunere 259 — când stabilește ANAF impozitul pe terenurile extravilane înstrăinate prin instanță?
Decizia 259 este actul prin care organul fiscal stabilește impozitul pe veniturile din înstrăinarea terenurilor agricole extravilane sau a pachetului de control; la transferul prin hotărâre judecătorească se emite pe baza cererii 214 și a unui referat intern (OPANAF 216/2023, art. 1 alin. (2)–(3), anexa 6 lit. c)–d)).
- Eșalonarea impozitelor și taxelor locale la primărie: perioada și majorările datorate
Primăria poate eșalona impozitele și taxele locale restante pe cel mult 5 ani. Pe perioada eșalonării se datorează majorări de 0,5% pe lună, față de 1% pe lună la întârzierea obișnuită.
- Firma a vândut clădirea în cursul anului: cine plătește impozitul pe clădiri pentru acel an?
Vânzătorul. Impozitul pe clădiri se datorează pentru întregul an de persoana care avea clădirea în proprietate la 31 decembrie a anului anterior (Codul fiscal art. 461 alin. (1) și (5)). Cumpărătorul datorează impozit începând cu 1 ianuarie a anului următor.
- Firma are clădiri într-un parc industrial: datorează impozit pe clădiri și pe teren?
Nu. Codul fiscal scutește de drept clădirile și terenurile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, cu respectarea regulilor de ajutor de stat. Declarațiile la primărie rămân obligatorii.
- Firma care închiriază un spațiu de la primărie sau de la stat: datorează taxa pe clădiri în locul impozitului?
Da. Pentru clădirile statului sau ale UAT închiriate ori concesionate unor entități de drept privat, locatarul sau concesionarul datorează taxa pe clădiri, în condiții similare impozitului; pe perioada taxei nu se datorează impozit (Codul fiscal art. 455 alin. (2) și (5)).
- Firma care vinde un teren trebuie să depună și ea declarație la primărie?
Da. Normele Codului fiscal pun obligația de declarare și în sarcina celui care înstrăinează terenul, nu doar a cumpărătorului. Vânzătorul datorează totuși impozitul pe tot anul vânzării.
- Firma își schimbă denumirea: trebuie să depună declarații noi pentru impozitul pe clădiri și teren?
Pentru clădiri, da: schimbarea denumirii se declară la organul fiscal local în 30 de zile. Pentru teren, normele nu o numesc expres, deci se verifică la primărie.
- Firma nu mai îndeplinește condițiile de scutire de impozit pe clădiri: în ce termen depune declarație nouă?
În 30 de zile de la apariția schimbării, firma depune o nouă declarație fiscală la primărie. Impozitul se recalculează, ca regulă, de la 1 ianuarie a anului următor.
- Firma obține scutirea de impozit pe clădiri după ce a plătit: diferența se compensează sau se restituie?
Ambele variante sunt prevăzute: diferența se compensează cu alte obligații datorate aceluiași buget local sau se restituie, în anul în care se depun documentele justificative.
- Firma scutită de impozit pe clădiri sau pe teren mai trebuie să depună declarație la primărie?
Da: scutirea sau reducerea de impozit pe clădiri ori pe teren nu înlătură obligația de declarare; Codul fiscal și normele cer depunerea declarației și de către cei scutiți.
- Garajul sau magazia folosite pentru activitatea firmei mai sunt clădiri-anexă la impozitul pe clădiri?
Nu. Garajele, magaziile sau depozitele folosite pentru activități economice nu mai sunt clădiri-anexă: se impozitează ca spații nerezidențiale, cu cota mai mare.
- Impozitul pe clădiri și teren: a doua rată, până la 30 septembrie
A doua rată a impozitelor locale pe clădiri, teren și mijloace de transport se plătește până la 30 septembrie, la valoarea integrală — bonificația de până la 10% se pierdea la 31 martie; la persoane juridice, un raport de evaluare mai vechi de 5 ani urcă cota la 5% (art. 462 din Codul fiscal).
- Impozitul pe clădirile nerezidențiale ale firmei în 2026: cota și cine o stabilește
Pentru clădirile nerezidențiale ale persoanelor juridice, cota este între 0,2% și 1,3% din valoarea impozabilă și se stabilește prin hotărâre a consiliului local (Codul fiscal art. 460 alin. (2) și (10)). Clădirile folosite pentru activități agricole au cotă fixă de 0,4%, iar cele neevaluate în ultimii 5 ani, după notificare, 5%.
- Impozitul pe terenul intravilan al firmei: cum se calculează după rang, zonă și categoria de folosință
Terenul intravilan înregistrat la categoria „terenuri cu construcții” se impozitează cu o sumă pe hectar stabilită de consiliul local după zonă și rangul localității; pentru celelalte categorii de folosință se aplică suma fixă pe hectar din lege, înmulțită cu coeficientul rangului (Codul fiscal art. 465 alin. (1)-(5)).
- În cât timp trebuie comunicată la primărie și la asociație modificarea suprafeței utile a unei proprietăți?
În 30 de zile de la încheierea lucrărilor, către președintele asociației și organul fiscal local; necomunicarea e contravenție, cu amendă de 200–1.000 lei sau avertisment la prima abatere.
- Mașină cumpărată de firmă din alt stat: termenul de declarare la primărie și de când se datorează impozitul
Pentru un vehicul cumpărat din străinătate, firma depune declarația la organul fiscal local al sediului sau punctului de lucru în 30 de zile de la eliberarea cărții de identitate a vehiculului de către RAR, iar impozitul se datorează de la 1 ianuarie a anului următor înmatriculării în România (Codul fiscal art. 471 alin. (3)).
- Până când se depune la primărie raportul de evaluare al clădirii ca să conteze pentru anul în curs?
Raportul de evaluare se depune ca anexă la declarație până la primul termen de plată al anului, 31 martie. Dacă e depus mai târziu, produce efecte abia de la 1 ianuarie anul următor.
- Poate o primărie cu plăți restante să încheie contracte noi cu furnizorii?
Ca regulă, nu: ordonatorul de credite poate face noi angajamente legale doar după ce stinge plățile restante de la finele anului anterior și arieratele anului curent.
- Poate o primărie sau un serviciu de gospodărire comunală să folosească zilieri?
Primăria, ca instituție publică, nu poate fi beneficiar de zilieri. Excepția privește doar serviciile de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale (și grădinile botanice universitare), numai pentru întreținerea peisagistică și creșterea animalelor semidomesticite (Legea 52/2011, art. 1 alin. (3) lit. a), modificat prin OUG 26/2019).
- Se schimbă zona sau rangul localității în cursul anului: când se modifică impozitul pe clădiri și teren?
De la 1 ianuarie a anului următor. Impozitul pe anul în curs rămâne cel stabilit, iar noul impozit îl calculează din oficiu primăria, fără o nouă declarație fiscală.
- Sublocatarul schimbă destinația spațiului luat de la primărie: cine declară asta pentru taxa pe clădiri?
Declară firma care are contractul cu primăria: sublocatarul îi comunică schimbarea destinației, iar titularul contractului o declară la organul fiscal local și datorează taxa.
- Sume de primit de la primărie prin hotărâre definitivă: le compensezi cu datorii la ANAF?
Da, la cerere. Creanțele fiscale certe, lichide și exigibile față de bugetele locale, stabilite prin hotărâri definitive, se pot compensa cu obligațiile restante, curente sau viitoare către bugetul de stat.
- Taxa pe teren pentru un teren concesionat de la UAT: cum se calculează pe luni și când se plătește?
Taxa pe teren se calculează ca impozitul pe teren (Codul fiscal art. 465) și se împarte proporțional pe lunile contractului (art. 463 alin. (4)); la contractele de peste o lună se plătește lunar până pe 25, iar la cele de peste un an, anual, în două rate: 31 martie și 30 septembrie (art. 467 alin. (4^1) și (5)).
- Taxa pentru certificatul de urbanism: la ce suprafață de teren se calculează?
La suprafața întregii parcele când cererea indică doar adresa, sau numai la suprafața individualizată printr-un plan topografic ori de situație anexat cererii.
- Teren agricol al firmei nelucrat doi ani la rând: cum ajunge primăria să majoreze impozitul pe teren?
Primăria constată starea terenului prin proces-verbal doi ani la rând, apoi consiliul local adoptă o hotărâre individuală de majorare de până la 500%, aplicată din anul fiscal următor.
- Teren închiriat sau arendat de firmă de la o persoană fizică: cine plătește impozitul pe teren?
Impozitul pe teren rămâne al proprietarului persoană fizică; firma care închiriază sau arendează nu devine plătitor, cu excepția leasingului financiar, unde impozitul trece la locatar.